Orice turist nepregătit care s-a plimbat vreodată pe străzile Japoniei cu un ambalaj în mână a constatat probabil cu nedumerire absența unei componente esențiale, în percepția sa, pentru orice spațiu public: coșurile de gunoi. După o plimbare mai îndelungată, cei norocoși poate vor găsi nu unul, ci trei sau patru coșuri aliniate unul lângă altul, însă nu vor putea arunca chiar oricum acel ambalaj. Înainte de toate, trebuie să țină cont de eticheta de pe fiecare coș: „plastic,” „PET-uri,” „sticle,” „gunoi inflamabil” etc. Astfel de coșuri dedicate reciclării se găsesc și in România, așa că nu ar trebui să reprezinte vreun impediment. Cu toate acestea, sortarea gunoiului se va complica substanțial odată ce turistul se hotărăște să locuiască în Japonia.

La baza curățeniei caracteristice străzilor japoneze se află un sistem complex de sortare și aruncare a deșeurilor pe care orice rezident trebuie să îl respecte. Acesta diferă în funcție de locație, deci nu este îndeajuns să cunoaștem doar regulile propriului oraș. Este foarte important, atât pentru străini, cât și pentru japonezii care se mută într-o localitate diferită, să facă rost de ghidul și calendarul pentru colectarea gunoiului corespunzător noului oraș, sector sau sat.

În ciuda acestor diferențe, există și câteva reguli comune. În primul rând, gunoiul trebuie împărțit în patru categorii de bază:

1. Deșeuri inflamabile (kanen gomi 可燃ごみ): resturi alimentare, șervețele, pahare de carton, ambalaje de plastic, bețișoare folosite, obiecte din piele, produse din cauciuc.
2. Deșeuri incombustibile (funen gomi 不燃ごみ): sticlă, produse din metal (tacâmuri, capace de sticlă), ceramică, umbrele, cabluri, încărcătoare.
3. Deșeuri reciclabile (shigen gomi 資源ごみ): PET-uri, sticle, doze, conserve. În aceeași categorie intră și cartoanele și ziarele, însă uneori sunt colectate separat.
4. Deșeuri voluminoase (sodai gomi 粗大ごみ): orice obiect mai mare de 30 cm (mobilă, biciclete, valize etc.). De obicei, acestea nu sunt colectate periodic, așa că trebuie programată o dată pentru colectare. Există și cazuri în care este necesară o taxă plătită fie în avans, fie în ziua colectării. În funcție de tipul de deșeu voluminos, taxa poate varia între 1000 si 6000 de yeni.

În al doilea rând, gunoiul trebuie scos doar în anumite zile, în funcție de categoria din care face parte. Spre exemplu, în orașul Ishikawa din prefectura Fukushima, lunea și joia sunt zilele pentru deșeuri inflamabile. Dacă este scos marțea, când este, în funcție de săptămână, fie ziua pentru deșeuri reciclabile, fie pentru cele incombustibile, acesta nu va fi colectat. În plus, trebuie scos în dimineața zilei cu pricina, nu cu o seară înainte, deoarece există riscul ca un animal să scotocească prin saci și să lase dezordine în urmă.

Totodată, există două modalități principale de aruncare a deșeurilor: colectarea din ușă în ușă (kobetsu shuushuu 戸別収集) sau la punctele de colectare (shuusekijou 集積場). Punctele de colectare se află în blocurile de apartamente sau, în cazul zonelor mai puțin populate, pe marginea drumului. Acolo, sacii de gunoi sunt adesea acoperiți cu o plasă pentru a alunga păsările sau, în situații mai extreme, sunt așezați în cuști menite să țină urșii la distanță. Deși aceste puncte de colectare se pot găsi în mai multe zone ale orașului, fiecare locuință poate folosi doar stația de gunoi care i-a fost desemnată.

Pe lângă toate aceste detalii, contează și modul în care gunoiul este aruncat în sac. Resturile menajere trebuie scurse de orice lichid și apoi așezate cu totul într-o pungă de plastic. În Tokyo, orice pungă transparentă sau semi-transparentă care nu se rupe ușor este acceptabilă, însă, în alte regiuni precum Kansai și insula Kyushu sunt folosite pungi speciale desemnate de fiecare oraș. Dacă resturile menajere nu sunt lăsate la punctele de colectare în astfel de pungi, acestea nu vor fi colectate de angajații de la salubritate.

De asemenea, dacă în ziua pentru deșeuri incombustibile plănuim să aruncăm obiecte vătămătoare, cum ar fi cuțite sau sticlă spartă, acestea trebuie înfășurate în hârtie de ziar și așezate într-o pungă pe care să scrie キケン (kiken „pericol”).

Cât despre aruncarea PET-urilor, trebuie respectați patru pași esențiali:

1. Îndepărtăm capacul (acesta este reciclat separat)
2. Dezlipim eticheta
3. Spălăm ușor interiorul
4. Strivim sticla dacă se poate

Pot exista consecințe neplăcute dacă regulile sunt ignorate. În cel mai bun caz, angajații de la salubritate pur și simplu nu vor prelua sacii de gunoi, însă aceștia pot atenționa administrația blocului care, în cele din urmă, va găsi făptașul. Administrația va oferi o avertizare directă, dar se poate ajunge și la rezilierea contractului dacă regulamentul continuă să fie încălcat.

Din nefericire, sunt turiști care nu cunosc sau, mai rău, aleg să treacă cu vederea astfel de reguli. O problemă tot mai frecventă cu care se confruntă aeroporturile și hotelurile o reprezintă deșeurile voluminoase, în special trollerele stricate, care sunt abandonate fără ca angajații să fie anunțați. Debarasarea de astfel de gunoaie costă în jur de 2000 de yeni (~55 lei) per troller, iar hotelurile se văd adesea nevoite să suporte costurile.

Citind toate acestea, probabil am fi tentați să credem că japonezii sunt pasionați de ecologie și reciclare. Ei bine, situația reală este puțin mai complicată. Oricine a intrat într-un supermarket japonez a fost martorul „maniei” ambalării în plastic a fructelor și a legumelor. Dacă vă întrebați de ce, motivele sunt simple: alimentele sunt protejate mai bine, plata la casă este mai rapidă (deoarece fiecare ambalaj are un cod de bare), iar transportul și depozitarea acestora sunt mai convenabile. Rezultatul? Japonia figurează anual în topul țărilor care produc cea mai mare risipă de plastic din lume.

În plus, cu excepția reciclării PET-urilor, la care Japonia excelează, restul deșeurilor, de obicei, sunt incinerate. Teritoriul insular compus în mare parte din munți nu oferă condiții propice pentru crearea gropilor de gunoi îndeajuns de mari încât să facă față tonelor de deșeuri generate anual, așa că Japonia a optat pentru un sistem special de ardere. Acesta se numește „pat fluidizat” și constă în umplerea unui recipient cu particule mici, solide, care sunt suspendate și amestecate de un fluid, de obicei un gaz. Fluidul este suflat în sus prin particule, făcându-le să se comporte ca un lichid. Arderea deșeurilor prin această metodă este mai ieftină și poluează mai puțin comparativ cu arderea clasică. Ba mai mult, căldura rezultată poate genera energie, ceea ce reprezintă un mare avantaj pentru o țară precum Japonia care are probleme cu producerea de energie electrică.

Sunt multe lucruri pe care le putem învăța din această atitudine cu privire la deșeuri. În ciuda faptului că tomberoanele și coșurile de gunoi sunt foarte rare, spațiile publice râmân curate. Punctele de colectare sunt ferite de păsări sau alte animale prin utilizarea plaselor sau a gratiilor, iar cei ce ignoră regulile pot fi sancționați. Poate că niște reguli de sortare atât de minuțioase ar fi dificil de acceptat pentru români, însă, măcar într-o măsură moderată, merită implementate și la noi. La urma urmei, curățenia este benefică pentru mediul înconjurător, însă este și o formă de respect față de persoanele din jurul nostru.

 

 

Bibliografie:

Lane, Verity. „Japan’s Garbage Disposal System Explained.” Tofugu. 9 Oct 2014, https://www.tofugu.com/japan/garbage-in-japan/

Life Where I’m From. „Japan’s Problem with Plastic Explained.” YouTube, https://youtu.be/FU6WogV6UEg?si=eRMqp4JVqcAelaqg

Mayu. „【これは何ごみ？】ゴミの種類・分別・出し方の基本ルールまとめ.” Matcha. 1 Oct. 2024, https://matcha-jp.com/jp/10149

One Coin English Team. „Garbage Disposal in Japan.” One Coin English. 12 Ian 2024, https://onecoinenglish.com/hireme/garbage-disposal-in-japan/?amp=1

Ukpanah, Inemesit. „Top 10 Countries Producing Most Plastic Waste.” GreenMatch. 13 Martie 2024, https://www.greenmatch.co.uk/blog/10-countries-producing-most-plastic-waste

„Cum funcționează un pat fluidizat?” icesourcecoldchain.com. 6 Dec 2023, https://ro.icesourcecoldchain.com/info/how-does-a-fluidized-bed-work–17130725977105408.html

„Garbage disposal rules to know for foreigners who live in Japan.” Wagaya Japan. 10 Iulie 2020, https://wagaya-japan.com/en/journal_detail.php?id=5104

„A Traveler’s Guide to Japan’s Trash Rules: Sorting, Disposal, and Tips for a Clean Trip.” Japan Travel by Navitime. 29 Aug. 2025, https://japantravel.navitime.com/en/area/jp/guide/NTJarticle0031-en/