Fiind situată în Cercul de Foc al Pacificului, Japonia este așa-numita țară a cutremurelor, un tărâm îndepărtat unde anual au loc peste 1500 de cutremure. Japonezii s-au obișnuit cu ele, acceptând că pământul de sub picioarele lor este pe cât de imprevizibil, pe atât de puternic. Astfel, ei așteaptă ca totul să revină la normal, astfel încât să-și poată relua activitatea. Calmul lor este datorat experienței cu astfel de evenimente „zguduitoare”, dar, poate, și unui mic secret: legenda lui Namazu!

Seismul nu este numai un tremor al pământului, un fenomen fizic cauzat de ciocnirea plăcilor tectonice. El este mărturia unor frici străvechi și a unor legende din moși-strămoși. În spatele explicațiilor științifice, există o legendă care dăinuie în arhipelagul japonez încă din perioada Edo: legenda peștelui Namazu. În 1885 orașul Tōkyō (Edo la momentul respectiv) a avut de suferit în urma unui cutremur devastator, dar japonezii nu s-au lăsat demoralizați. În urma cutremurului, au apărut numeroase xilogravuri înfățișând un pește uriaș, un somn cu mustăți ca de pisică și ochi bulbucați, care-și face veacurile în adâncurile Japoniei. Deși poate fi considerat un produs al imaginației, Namazu este mai mult decât o proiecție a traumei. Pentru japonezii de la vremea respectivă, Namazu era o explicație reconfortantă a unui fenomen pe care omul de rând nu-l putea cuprinde cu mintea.

Legenda spune că el se află în străfunduri, sub plăcile tectonice ale Japoniei, în grija Zeului Fulgerelor, Kashima. Templul închinat lui Kashima este cel mai vechi din Japonia de Est și se află situat în prefectura Ibaraki. Zeul îl veghează pe Namazu, ținându-l în frâu cu ajutorul unei pietre uriașe numită Kaname-ishi, având rolul de a-l țintui pe loc pe năzdrăvanul pește. Cu toate acestea, uneori, Namazu scapă de sub greutatea bolovanului și profită de privirile neatente ale lui Kashima, iar Pământul se zguduie din temelii cu fiecare mișcare a monstrului.

Dincolo de caracterul mitologic, legenda are și o bază concretă. Înainte de cutremurul din Edo din 1855, un pescar de țipari a observat, potrivit relatărilor, că niște somni dintr-un râu deveniseră neobișnuit de activi, ceea ce a interpretat ca un semn prevestitor al unui cutremur. Mai târziu în acea noapte, cutremurul a avut loc. Această anecdotă, înregistrată într-o cronică jurnalistică din 1856 despre cutremur, reprezintă cea mai veche afirmație cunoscută conform căreia somnii ar putea prezice în mod natural cutremurele. În plus, în anii 1930, seismologii japonezi Shinkishi Hatai și Noboru Abe au demonstrat că somnii ținuți în acvarii prezentau o agitație crescută cu câteva ore înainte de producerea cutremurelor și că puteau prezice aceste evenimente cu o acuratețe de 80%.

Simbolistica acestui pește nu se oprește aici. După Marele Cutremur din Edo, multe clădiri și proprietăți au avut de suferit. Japonezii înstăriți au fost nevoiți să investească sume mari de bani pentru reconstruirea lor, ceea ce a condus la o creștere a veniturilor constructorilor și tâmplarilor. Una dintre imaginile populare are vremii, înfățișându-l pe Namazu, este însoțită de un refren sub formă de cântec: „yo-naoshi, yo-naoshi, tate-naoshi” (literal: „repararea lumii, repararea lumii, reconstruirea”). Prin urmare, clasa muncitoare a avut de câștigat de pe urma acestui cutremur, iar Namazu a devenit „pedepsitorul” bogaților, un simbol al dreptății sociale, echilibrând balanța economică. Peștele a fost văzut ca memento al forței naturii, al vulnerabilității în fața ei indiferent de statutul social sau economic. Namazu a devenit protectorul muncitorilor de rând, motivul mitologic pentru care bogații scoteau bani buni din buzunare, plătindu-i pe cei din clasa economică inferioară să reconstruiască proprietățile afectate.

În zilele noastre, peștele a devenit simbol național al cutremurelor. Imaginea sa apare adesea pe schemele de evacuare în caz de cutremur, dar și ca siglă de avertizare, în alertele electronice ale Agenției Meteorologice din Japonia. Figura acestui somn imprevizibil servește ca amintire a imprevizibilității naturii și a necesității de a fi pregătiți în fața fenomenelor ei. În școli, imaginea lui Namazu este folosită pentru a-i învăța pe copii măsurile în caz de cutremur, devenind un instrument educativ ce corelează mitologia cu realitățile cotidiene ale arhipelagului nipon.

În cazul în care vizita în Japonia este una dintre activitățile de pe lista de to do a anului acesta, amintește-ți ca în caz de cutremur să-ți păstrezi calmul, să stai departe de rafturi sau de obiectele care te pot răni, să te ferești de geamuri sau scări și să-ți menții echilibrul, susținându-te de ceva stabil. Namazu așteaptă în tihnă, este asemenea unui copil gigantic mereu pregătit să zguduie puțin pământul. Așa că data viitoare când simți un cutremur, gândește-te la Namazu, un mit ce prinde viață în cele mai neașteptate momente.

 

Bibliografie

Bianco, Adrian. “Namazu – the Ancient History behind the Earthquake Causing Catfish.” Sabukaru, 7 Feb. 2022, sabukaru.online/articles/namazu-the-ancient-history-behind-the-earthquake-causing-catfish. Accesat la 1 Mai 2025.

Earhart, Byron. “‘The Catfish Pictures,’ an Approach to Meaning.” History of Religions, vol. 9, no. 2/3, 1969, p 270. JSTOR, http://www.jstor.org/stable/1061843. Accesat la 1 Mai 2025.

Eder, Matthias. Asian Folklore Studies, vol. 24, no. 1, 1965, pp. 153–56. JSTOR, https://doi.org/10.2307/1177605. Accesat la 1 Mai 2025.

Smithsonian Magazine. (2021). Ten Ancient Stories and Geological Events that may Have Inspired Them. Recovered from: https://www.smithsonianmag.com/science-nature/ten-ancient-stories-and-geological-events-may-have-inspired-them-180950347/. Accesat la 1 Mai 2025.

“Tales of Tremors: Namazu, the Catfish That Shakes Japan: Tourist Info by K’s House Local Staffs.” Articles by K’s House Hostels, 5 Sept. 2024, kshouse.jp/articles/en/tales-of-tremors-namazu-the-catfish-that-shakes-japan/. Accesat la 1 Mai 2025.